Aveam cândva prieteni mulți
copii, când alergam desculți
dar numai am văzut că nu-s
așa s-au dus.

Aveam cândva însoțitori
la muncă prin ai vieții zori
dar ce curând toți au apus
pe rând s-au dus.

Aveam cândva atâția frați
de-o inimă și-un duh purtați
ce rod frumos ei au adus
dar toți s-au dus.

Aveam cândva atâți vrăjmași
ce-mi chinuiau ai vieții pași
dar azi mă uit și văd că nu-s
o, cum s-au dus!

Aveam cândva-ndoieli atunci
că viața-mi voi zdrobi de stânci
dar cum m-a izbăvit Isus
și mi le-a dus.

... Aveam, - dar azi nimica n-am
din tot ce bun sau rău aveam
mi-a mai rămas doar locul Sus
și Tu Isus...