Nu suntem străini prin lume,
Razele ce străluces,
Chiar din zorii vieții noastre,
Pân-la capăt ne-nsoțesc.

Credem în fagăduința,
Ce-a lăsat-o suferind,
Când murea sus pe o cruce,
El nevinovat fiind.

Nu suntem o clipă singuri,
Chiar de-s perii negri... gri,
Chiar de-i pasul iute-agale,
E cu noi El zi de zi.

Dăruindu-ne nădejde,
Și speranța că-ntr-o zi,
Pe acele străzi de aur,
Ce-s în cer... noi vom păși.

Ne mai dăruiește Domnul,
Dragostea fără sfârșit,
E și azi cu noi pe calea,
Ce-o urmăm spre infinit.

Lacrimile suferinței,
Ea le șterge ne-ncetat,
Căci iubirea este harul,
Ce-i de noi nemeritat.

Nu știm ce-i singurătatea,
E cu noi pe-acest pământ,
Susurul venit din ceruri,
Care este Duhul sfânt.

Cu-alinare el coboară,
Când suntem noi obosiți,
Este plin doar de putere,
Nu ne lasă el sleiți.

Ne-ntăreșe-n vremuri grele,
E cu noi în orice greu,
Nu suntem orfani pe lume,
Suntem fii de Dumnezeu.

Moștenim o-Mpărăție,
Viața azi o moștenim,
Nu suntem străini pe lume,
Cu Isus doar biruim.
Amin