Alunecăm pe panta anilor ca niște artiști. .
Derdelusul din Ianuarie in Decembrie, e o palma de loc
Noi odată voioși, încheiem in vale poate mai triști. .
Începem și sfârșim iarna fugind in gura sobei la foc.

Dacă nu ar fi o naștere de Mântuitor sărbătorită
In ceasul ultimelor zile ce le are calendarul in fiece an. .
Ne-am satura de gheța aceasta de ger întărită …
Și ne-am uita la viața cu ceaiul aburind pe la geam

Dar nădejdea aceasta ne da ghes sa ieșim sa urcăm. .
Inca odata, cu sania sufletului pe coama de deal. .
Cu promoroaca pe obraji
ca niște copii bucuria serbăm. .
Și gura ii plină de lumina si la abur pufăie ca un furnal

Alunecăm ani buni si uneori mai cădem de pe sanie. .
Pârtia intodeauna are pentru noi surprize ascunse. .
Dar ce e iarna fara povesti cu aventuri si pățanie? !
Și ce poate fi mai provocator decât sania cu șenilele unse? !

Mâinile ne ard de frig și nasul e lipit de gerul cumplit …
Dar ne mai propunem sa coborâm de vale o tură…
Cerul e griu si coboara încet seara peste jocul nostru iubit…
Și trebuie sa plecam la case pe drumeag in dos de curmătură. .

Maine o alta generație, cu sănii mai noi, mai închegate
Vor ieși in colină cu strigăte voioase opintindu-se in sfoară. .
Noi vom aluneca cu saniile pe pârtii din cer aruncate …
Unde pârtia e veșnică si frigul nu poate sa doară! !