Tu ești? - sau numai pare
că ești acel copil
ce stă zâmbind în chipul
ce plângi privindu-ți-l?
- ești tu cel de-altădată
cu ochi frumoși de prunci
dar ți-a-ntinat păcatul
ce-aveai frumos atunci.

Amar te-ncearcă gîndul
c-atunci dacă mureai
ce fericit la ceruri
cu îngerii zburai
trăind, - pe nesimțite
te-a-nvins păcatul greu
și-azi de-ai muri, ți-e groază
mori fără Dumnezeu.

De-ai vrea s-ajungi ca-n vremea
frumoasă de copil
pe când erai ca-n chipul
ce plângi privindu-ți-l
- de poți să-ntorci la Domnul
cum cer a Lui porunci
El iarăși te-noiește
precum erai atunci.