Virtutea
Autor: Traian Dorz
Album: Comori Nemuritoare
Categorie: Zidire spirituala
1. Virtutea e podoaba cea mai de mare preț
pe care-o duc ascunsă curatele vieți,
și ea s-arată numai curatelor vederi
dar nu rămâne-ascunsă când este, nicăieri.

2. Virtutea niciodată n-o au acei ce zic,
acei ce-o au în lume, nu spun de ea nimic.

3. Virtutea-i frumusețea ascunsă și tăcută,
pe ea n-o vezi în vorbă
ci-n roada ei plăcută,
în fapta ei plăcută, în umbletele bune
purtate-n curăție, sfințite-n rugăciune.

4. Virtutea e o floare ca albul crin curat,
dar care se usucă la cel dintâi păcat.

5. Virtutea nu-nflorește nicicând unde-i noroi,
ea crește numa-n stratul vieții celei noi
și-aduce roadă numai păstrată-n gândul sfânt,
prin dragostea și harul din primul legământ.

6. Virtutea 'nalță viața,
păcatul o-njosește.
Al ei rod te alină,
al lui te otrăvește.

7. Să vezi la alții numai virtuțile plăcute
și uită-le-n tăcere păcatele făcute,
să vezi la tine numai greșelile întruna,
virtuțile le-ascunde de vrei s-ajungi cununa.

8. Virtutea cea adevărată, e a-nțelege și-a ierta,
pe cei ce nu pot înțelege, nici prețui virtutea ta.

9. Cel mai nesuferit e omul ce-și laudă virtutea lui
tăgăduind din gelozie orice virtute orișicui,
când umblă-n lăudăroșie, virtutea este-un fariseu
împotmolită în păcatul cel mai urât lui Dumnezeu.

10. E frumoasă doar virtutea care luptă ne-ncetat
să se țină pân-la moarte ne-ntinată de păcat.

11. Virtutea prețuiește-o, chiar și la cei vrăjmași,
căci pe-a ei cale sfântă nu mulți duc a lor pași,
păcatul osândește-l chiar și la cei de-ai tăi,
cei ce iubesc păcatul nu-s prieteni buni - ci răi.

12. Virtutea cea mai 'naltă nu e ce biruie-un păcat luptând,
ci e virtutea ce păcatul
demult nici nu-l mai are-n gând.

13. Dacă virtutea nu lucrează e ca și cum ea nici n-ar fi,
virtutea cea adevărată numai lucrând va străluci,
numai făcând la alții bine virtutea va spori ca-n rai,
doar faptele virtuții sfinte
te dovedesc frumos c-o ai.

14. Sufletul fără virtute e ființa cea mai rea,
nici măcar un singur bine nu poți cere de la ea.

15. Fiul meu iubit, virtutea s-o iubești și s-o înalți,
ea te face-un dulce frate printre frații ceilalți,
ea te face-un drag prieten prietenilor tăi iubiți
și la urmă-o să te nalțe la părinții fericiți.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/295066/virtutea