¹⁰ Căci atunci înțelepciunea toată-n inimă-o să-ți vină,
cunoștința desfătându-ți și-al tău suflet în lumină.

¹¹ Chibzuința peste tine va veghea zilele tale
iar priceperea păzi-va viața ta pe orice cale.

¹² Ca viața să ți-o scape de căi rele și păcate
și de omul rău ce ține numai cuvântări stricate.

¹³ De cei ce urăsc cărarea adevărului și-o lasă
ca să umble pe-a minciunii calea rea și-ntunecoasă.

¹⁴ De acei ce caută răul bucurându-se a-l face,
care-și pun plăcerea-n rele neiubind curata pace.

¹⁵ Care umblă pe căi strâmbe, rătăcite și stricate
și apucă numai drumuri strâmbe și întunecate.

¹⁶ Ca să scapi și de nevasta altuia ce te-amăgește,
de străina cea vicleană ce vorbind te-ademenește.

¹⁷ Care-a părăsit pe soțul tinereții ei și care
și-a uitat de legământul Dumnezeului său mare.

¹⁸ Căci la moarte totdeauna casa ei pe toți pogoară,
drumul ei la moarte duce, mii de suflete omoară...

¹⁹ Și nici unul care-o caută nu se mai întoarce bine,
nu mai află calea vieții, - piere-n lipsuri și rușine.

²⁰ De aceea tu să umbli numai pe cărarea bună
cu toți oamenii de bine și curați mergi împreună.

²¹ Cei fără de prihană locui-vor țara toată
celor ne-ntinați le este moștenirea ei păstrată.

²² Dar cei răi vor fi de-a pururi nimiciți din Sfânta Țară,
cei necredincioși, dintr-însa vor fi smulși și scoși afară.