Dacă mi-am călcat o dată
legământul meu
ce mai poate să mă țină
să nu-l calc mereu,
dacă m-am lăsat o dată
poftei ispitit
ce să-mi mai oprească oare
mersul prăbușit?

Doamne, nu-mi lăsa, nu-mi lăsa, nu-mi lăsa,
pradă viața mea
la ispita grea
ci ridică-mă mereu
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu...

Dac-am dat o dată drumul
stavilei napoi
ce mai poate să-mi oprească
valul de noroi,
dacă i-am zis da o dată
pasului oprit
prăbușirea vinovată
unde ia sfârșit?

Dacă nu mă scapi Isuse
Tu, prin har sau foc,
cine-o să-mi mai scape viața
din al Morții Loc?
căci păcatul când te leagă
vinei fără leac
- de nu scapi printr-o minune
nu mai scapi în veac!