Tot mai ne-nțeles îmi pare
că-mi tot mustri calea rea
de ce nu mă lași Isuse
să mă duc cum vreau pe ea
dacă trebuie să umblu
printre spinii unde sunt
vezi că nu mai pot cu Tine
să-mi țin pusul legământ!

De ce să nu stai cu mine
dacă vezi că eu pot sta
și cu Tine și cu lumea
și cât de ușor e-așa!
e așa plăcută viața
să slujești la doi stăpâni,
dacă astăzi îmi e bine
ce-mi mai pasă ce-o fi mâini’?

... Vai, așa se poate-ajunge
să gândești când cazi din har,
prăbușirea asta merge
până-n iadul cel amar
dacă nu vine-o minune
ori o lovitură grea
până-n iad nu se trezește
cel care-a ajuns așa!