Moise la Muntele
DOMNULUI*

Trecând cu turma de pustie
Moise ajunse la muntele Horeb
Îl luă încet la picior
Văzu întâmplător
Un foc înaintea sa
Care de-o bună vreme ardea
Și nu se mistuia
Privindu-l Moise se minuna
A auzit o voce străină
Vorbind din rugul aprins
Cuvânt cu cuvânt
Și scăpă de teamă
Toiagul din mână
De vocea aceea vădit surprins
Îi cerea să-și lase sandalele
Pline de praf și țărână
Că locul ce-l calcă e un loc sfânt
Lui îi vorbea chiar Făcătorul lui
Domn al cerului și al pământului
Nu-l vedea, auzea glasul Lui
Venind din mijlocul focului
Care-l striga ”Moise, Moise! ... ”
Era îngerul Domnului care-l chema
El răspunse îndată așa
Având pletele-n vânt
”-Iată-mă”, un singur cuvânt! ...
Scoateți încălțămintea din picioare
Că locul ce-l calci pe pământ
Este un pământ sfânt! ...
Și-a mai rostit cu voce tare:
”-Eu sunt Dumnezeul tatălui tău
Dumnezeul lui Avraam Isaac și Iacov”
Moise-și ascunse fața
Să nu-și piardă viața
Temându-se să privească la Dumnezeu.
Care l-a ales pe Moise să ia
Poporul evreu
Din Egipt
Să scape de munca grea
Poporul Său sfânt...
Să-l ducă cu putere
În Canaan
Unde curge lapte și miere
Și-n care ajunsese Avraam.

Moise pe Domnul L-a ascultat
Și după multe-ndoieli a plecat
Și cu multe împotriviri
Ale lui Faraon
(Dușmanul lor)
A reușit în sfârșit
Să pornească
Exodul evreilor
Cu ajutorul DOMNULUI
Și ajutorul fratelui Aaron

*Horeb

Blându Ioan
10.10. 2024