Valuri amenințătoare din adâncuri se înalță

Valuri amenințătoare din adâncuri se înalță
Și mulți oameni pribegesc, fără scop, fără speranță,
Disperarea este mare, oropsiții cer dreptate,
Toți tânjesc după iubire și viață-n libertate!

Câtă luptă, câtă trudă, pentru bani, pentru putere,
Câtă neorânduială, câte lacrimi și durere,
Cât puhoi de lume multă ce aleargă spre mormânt,
Jalnică deșertăciune, chin și goană după vânt!

Mulți din faraonii lumii stau pe-un jilț de viclenie,
Plini de-ncrederea în sine ce se naște din mândrie,
Prefăcuți fără rușine poartă zece măști de-odată,
Nu mai cred în Dumnezeu nici în dreapta judecată!

Babilonul cel din urmă nu-i cu gând curat zidit,
Se desfată în palate dar poporu-i chinuit,
Într-un înger de lumină se preface, dar ne minte,
Vai de cei ce-i dau crezare și se vând pe-un blid de linte!

Un mesaj divin răsună peste lumea dezbinată:
Câți ați semănat păcatul veți culege a lui plată!
Dar și câți veți înțelege să vă plângeți sincer vina,
Veți primi în dar iertarea, izbăvirea și odihna!

Cine oare, cine poate să mai schimbe lumea-n bine?
S-o salveze de la moarte și din fapte de rușine?
Nu avem nicio speranță printre oamenii de jos,
Numai unu-i Salvatorul și acela e Hristos!

Dumnezeule prea sfinte, Ție toate-s cu putință,
Lumea are o nevoie disperată de credință,
Mai lucrează cercetarea prin a Duhului putere,
Mulți din cei morți în păcate să ajungă la-nviere!

de Teodor Groza
11.01. 2025
Vișeu de Sus