Am fost și eu pe drumul spre Golgota și Ți-am dorit să mori crucificat,
Căci nu știam că ești Mântuitorul, Acel ce-n har deplin m-ai îmbrăcat.
Te-am biciuit cu vorbele și fapta, ți-am dat să bei doar fiere și oțet,
Eu bietul orb, flămând și fără țară, ce-atuncea mi-am vândut întâiul drept.

Am fost și eu cu Tine-în Ghetsimani și Te-am privit cum strigi spre Dumnezeu,
Aveai acea privire de lumină, dar răul părtunsese-n gândul meu.
Și Te-am vândut, Iubitul meu prieten, pe-un pumn de-arginti zornăitori și grei,
Ș-apoi zdrobit de plâns și remușcare știam că voi plăti păcatul meu.

Dar Tu, Cel blând, milos și fără pată, ai șters cu sânge toată vina mea,
M-ai îmbrăcat cu har și cu iubire și-ai spus ca voi ședea la dreapta Ta.
Stăpânul meu iubit, Cel Sfânt și veșnic, îmi plec genunchiul, frânt și ostenit,
Ridică-mă spre cerurile abastre ce nu au început și nici sfârșit.