Mult am rătăcit prin lume,
Sub păcat, povară grea,
Plin de vicii păcătoase,
Căutam fericirea.

Rătăceam prin lumea mare,
Străin, fără Dumnezeu,
Mândru de a mea viață,
De comportamentul meu.

Calea lată spre pierzare,
De ea am fost ancorat,
Până-n ziua când de mine,
Dumnezeu s-a îndurat.

M-a chemat la pocăință,
Glasul Lui l-am ascultat,
Am crezut cuvântul care,
Este viu și adevărat.

Acum merg pe calea-ngustă,
Calea vieții spre Hristos,
Am pace și bucurie,
Cu al meu Domn glorios.

Laud, slăvesc al Său sfânt Nume,
De mine s-a îndurat,
M-a scăpat de iad și moarte,
Și m-a binecuvântat.
Amin!