Arde focul azi pământul,
Nu e Dumnezeu de vină,
Vinovată-i omenirea,
Care e de sine plină,
Întristat e astăzi Domnul,
Căci păgână-i lumea... rea,
Dar ajunse răutatea,
În popor... c-o stare grea.

Arde focul supărării,
Căci mâhnit e Dumnezeu,
Care a lăsat odată,
Ca să moară Fiul Său,
El iertare de păcate,
Sus pe cruce a adus,
Însă azi păcatul crește,
Mare e... nu-i nici ascuns.

Vântul bate tot mai tare,
Apele s-au tulburat,
Înghițite sunt popoare,
Domnul este supărat,
Chiar aleșii Săi din frunte,
Nu sunt ei cum El a fost,
Bogății. . și funcții multe,
Tot adună... fără rost.

Se cutremură pământul,
El o sit-a devenit,
Sufletul ușor ca pleava,
De pământ e înghițit,
Căci Sodoma și Gomora,
A-nviat... iar Dumnezeu,
Nimicește azi sămânța,
Ce rodește celui rău.

Strigătele ce-s de jale,
Se aud azi pe pământ,
Teama inimile-nghite,
Se-mplinește un cuvânt,
Răzbunarea e a Celui,
Ce-a murit și-a înviat,
Nu se lasă niciodată,
Umilit... neascultat.

Mare este azi durerea,
Plânsul viu e auzit,
Dar mai tare este glasul,
Ce-i din ceruri coborât,
, , Pocăiți-vă căci iată,
Vremea-ndată va sfârși,
Așeptați-mă cu inimi,
Doar curate... voi veni,
Cine Mi-e nu-mi slujeșe,
Îl voi arunca în foc,
Va cunoaște chinul veșnic,
Milă n-oi avea deloc."

Să luăm aminte bine,
Strigătul ce-i auzit,
Ca să nu știm nimicirea,
Totul când va lua sfârșit,
Să ne pocăim îndată,
Să cunoaștem slava Sa,
Să pășim în veșnicie,
Când pe nor va apărea
Amin