Și-n Ziua Bucuriei
să ne-amintim Grădina
în care Domnul nostru
S-a dus, cu-ai Săi, noptând
rugându-i să vegheze,
spre-a nu-i înfrânge tina
chemându-i să se roage,
spre-a nu cădea, - luptând.

Învață-ne Isuse
să ne rugăm mereu,
și să veghem, - să nu cădem
când ceasul va fi greu!

Ce lupta-a rugăciunii
a fost în Ghețimanii
ce-amar era paharul
ce trebuia băut,
ce-nverșunați de ură
se-apropiau dușmanii
și ce-adormiți de jale
apostolii-au căzut!

Ce grea-i Părinte noaptea
singurătății-amare,
când rău-i mai puternic
iar binele-i mai slab,
trimite-i întărire
Sfânt Tată-n încercare
și fă-I-o mai ușoară
și treci-o mai degrab!