Pentru Cine-mi pun eu oare astăzi flori pe masă,
pentru Cine-mi fac curată primitoarea casă,
pentru Cine pun portiței steagul de mireasă?
- pentru Tine, pentru Tine, Crucea mea frumoasă!

Cui mi se-ndulcește gândul ca un stup de miere,
Cui Îi tot privește-n cale lunga mea vedere,
Cui Îi spune mii de gânduri plânsa mea tăcere?
- Ție, numai Ție, Scumpa, Dulcea mea Durere!

De ce seara vine plânsul nelipsit la mine,
dimineața Bucuria, - de ce nu-mi mai vine?
de ce inima-mi întreagă Ție mi se-aține?
- Soarele vieții mele, de ce uiți de mine?

Vino, Dimineață Sfântă, zările-mi străluce,
vino pune-mi o cunună albă după cruce,
vino, - gura Ta să-mi spună șoapta cea mai dulce,
- vino!
și din împreună nu mi Te mai duce!