Nu-mi mai lua Isuse
lumina ce mi-ai dat
să nu mai pierd cărarea
căci iată s-a-noptat
să nu mă pierd de Tine
căci iată câți pândesc
să-mi rupă și să-mi fure
veșmântul meu ceresc!
să nu mă lași
la cei vrăjmași
să-mi rupă și să-mi fure
veșmântul meu ceresc!

Nu-mi mai lua Isuse,
în veci iubirea mea
căci singura comoară
mi-o am numai pe ea
ea-mi este mamă dulce
și soț și frați - și tot
pot fără orice-n lume
dar fără ea nu pot,
să nu mi-o lași
la cei vrăjmași
pot fără orice-n lume
dar fără ea nu pot.

O, nu-mi lua Isuse,
aceste-averi dintâi
că de le-aș pierde-acestea
cu ce-am să mai rămâi?
mai bine ia-mi viața
cu ele într-un ceas
- să las pe lume totul
dar Cerul să nu-l las!
să nu mă lași
la cei vrăjmași
- să las pe lume totul
dar Cerul n-am să las!