¹ Dumnezeul meu, o Doamne, pentru ce M-ai părăsit,
pentru ce M-ai părăsit?
Și de ce Te depărtezi Tu făr-ca plânsul să-Mi asculți?
² Ziua-ntreagă strig spre Tine - și Tu nu M-ai auzit,
strig și noaptea - și n-am pace de vrăjmașii Mei cei mulți,
de vrăjmașii Mei cei mulți...

³ Totuși, Tu ești Cel Sfânt Doamne, Tu în slavă locuiești,
Tu în slavă locuiești...
⁴ Naintașii noștri-n Tine se-ncredeau și-i izbăveai,
⁵ când strigau spre Tine-ndată îi scăpai - căci Mare ești -
și-oricând se-ncredeau în Tine, de rușine nu-i lăsai,
de rușine nu-i lăsai.

⁶ Dar eu nu sunt om, ci vierme de ocară și dispreț,
de ocară și dispreț.
⁷ Toți cei ce Mă văd, de Mine își bat joc clătind din cap,
⁸ și-Mi zic: Se-ncredea în Domnul, iar acum dac-are preț,
să arate mântuindu-l de la cel ce groapa-I sap...
de la cei ce groapa-I sap...

⁹ Tu M-ai scos din sânul Mamei și M-ai pus la adăpost...
și M-ai pus la adăpost.
¹⁰ Sunt, de mic, sub sfânta-Ți pază, de-atunci Tu Mi-ești Dumnezeu.
¹¹ Nu Te depărta Tu care adăpost mereu Mi-ai fost,
când s-apropie necazul și nu-i nime-n jurul Meu...
și nu-i nime-n jurul Meu.

¹² O mulțime Mă-mpresoară, tauri mulți Mă înconjor...
niște tauri Mă-nconjoară.
¹³ Deschid gurile-mpotrivă-Mi ca un leu înfuriat.
¹⁴ Sunt ca apa ce se scurge, oasele Mi se-nfior,
Mi-este inima ca ceara, se topește necurmat...
se topește necurmat.

¹⁵ Mă usuc ca lutul vara, limba-n gură-Mi s-a lipit,
s-a uscat și s-a lipit
¹⁶ Ca de câini turbați sunt iată, de cei răi înconjurat,
ale Mele mădulare le-au străpuns și pironit...
¹⁷ Sunt priveliște de-ocară... oasele Mi-au numărat...
oasele Mi-au numărat.

¹⁸ Mi-mpart hainele-ntre dânșii, pe cămașă-Mi trag sorți ei,
pe cămașă-Mi trag sorți ei.
¹⁹ Nu Te depărta de Mine, Doamne sprijin să-Mi rămâi.
²⁰ Izbăvește-Mă din săbii, scapă-Mă de câinii răi.
²¹ Scapă-Mă de lei și tauri, Ziditorul Meu dintâi,
Ziditorul Meu dintâi.

²² Și vesti-voi al Tău Nume la toți frații Mei zicând,
la toți frații Mei zicând:
²³ Lăudați ai Lui pe Domnul și-L slăviți pe veșnicii.
Temeți-vă-n veci de Domnul tot Israelul oricând,
²⁴ căci El nu disprețuiește ci-i ascultă pe-ai Săi fii...
îi ascultă pe-ai Săi fii...

²⁵ În mulțimea adunării Eu voi cânta cântarea Mea,
Doamne-n veci cântarea Mea
și-mplini-Mi-voi legământul printre câți Te vor iubi.
²⁶ Doamne, cei săraci mânca-vor toți și se vor sătura,
cei ce laudă pe Domnul veșnic se vor veseli,
veșnic se vor veseli...

²⁷ Toate marginile lumii către Domnul vor veni,
către Domnul vor veni,
toate națiile lumii vor cădea 'naintea Sa.
²⁸ Căci a Lui e-mpărăția, peste neamuri Domn va fi.
²⁹ Toți mai marii omenirii înainte-I vor cădea...
înainte-I vor cădea.

³⁰ O sămânță dintre oameni Lui Îi va urma cu dor,
Lui Îi va urma cu dor
și se va vorbi de Domnul la toți cei ce vor veni
³¹ Toți aceștia vesti-vor la un nesfârșit popor
și toți câți se vor mai naște slava Lui o vor vesti,
slava Lui o vor vesti...