Nu am acasă lucruri scumpe
Nici alte bunuri de valoare
Nu am averi cari să mă-ncînte
Și chiar de-aș avea bani un munte
Nu mi-ar păsa, căci viața-i trecătoare

Nimic din tot ce mă-nconjoară
Nu mă mai leagă de pămînt
Eu am în cer o altă țară
Si-acolo e a mea comoară
Spre-acel tărîm eu mă avînt

Acolo e al meu tezaur
Acolo-i casa mea de sus
Unde sunt străzile de aur
Unde e Tatal Sfîntul Faur
Și unde Rege e Isus

Nimic nu poate să m-atragă
Ca să mă facă-aici un rob
Și nu toți pot să înțeleagă
Căci Patria mea-i sus în slavă
Unde mi-am strîns bob, lîngă bob

Nu poate om să mă convingă
Că viața se termină-aici
Și nici speranța să mi-o frîngă
Nici dorul de cer să mi-l stingă...
Ca și la sfinții ucenici

Aici doar Harul Său mă ține
Și-n orice timp a Lui iubire
Și-atuncea cînd necazul vine
El e aproape lîngă mine
Și sigur îmi dă izbăvire

Nimic nu-mi mai doresc aicea
Decît o viață de sfințire
Să-mi duc fără cîrtire crucea
Și-n orice ceas să-I aud vocea
Și să privesc spre răsplătire