¹ De nu zidește Domnul, El, o casă,
degeaba vor lucra cei ce-o zidesc.
De nu păzește Domnul o cetate,
degeaba vor veghea cei ce-o păzesc.

² Degeaba vă sculați de dimineață
și vă culcați târziu în noapte iar,
ca să mâncați o pâine câștigată
cu trudă, cu durere, cu amar.

Căci El la toți acei care-L ascultă,
la preaiubiții Lui El le va da
ca-n somn și pâinea care le lipsește,
ei totdeauna pâine vor avea.

³ Copiii, iată sunt o moștenire
și-o răsplătire de la Domnul Sânt.
⁴ Cum sunt săgețile pentru-un războinic,
copiii cei din tinerețe sunt.

⁵ Ferice-acel ce-și umple cu ei casa,
ferice omul care-i va avea
căci când vorbi-vor cu dușmanii-n poartă
ei nicicând rușinați n-or rămânea.