Vino Vântule Ceresc
Autor: Traian Dorz
Album: Eternele Poeme
Categorie: Rugăciune
Vino Vântule Ceresc
și-mi alină dulce,
Crinii care-i pregătesc
Domnului a-i duce,
doi cu doi împreunați
să-i unească Harul,
să-i primească sărutați
Crucea și Altarul.

Adu-mi Vântule Divin
dulcile ecouri,
a nuntașilor ce vin
către noi pe nouri,
ca și noi care suim
către ei cărarea,
să grăbim să ne-ntâlnim,
să unim cântarea.

Poartă Vântule Slăvit
sfintele semințe,
ce rodesc desăvârșit
unicei credințe,
ca pământul greu arat
de durerea mută
să rodească grâu curat
numai rod de-o sută.

Vino Vânt Ceresc și-mi du
luntrea mântuirii
pân-la Țărmul unde Tu
ne-ai pus semn iubirii,
acolo-nfășoară-i drag
steag de cununie,
taina mea de După Prag
nimeni s-o mai știe...
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/297580/vino-vantule-ceresc