"Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi." – Romani 8:18
În general, se consideră că slava trebuie să se arate la revenirea Domnului și asa este. Dar, asa cum în duh de pe acum suntem în Împărăția lui Dumnezeu, după cum purtam de acum în suflet Raiul, putem vedea de acum și slava. Și fericirea.
Centrul plăcerii este foarte apropiat de al durerii, în creierul nostru uman, de aceea plăcerea excesivă sfârșește, de obicei, în suferință. Sau mai frecvent, în depresie. Dar, această apropiere a centrelor duce și la un rezultat invers, uneori, dacă noi il dorim. Da, durerea intensă poate deveni insuportabilă și să ducă la moarte, dar suferința sufletească, prin voia Domnului, se poate converti în extaz și în bucurie sfântă.
Aceste cuvinte Pavel le-a scris când era închis în cumplita temniță Mamertina, așteptându- și decapitarea, în timpul persecuției lui Nero. Dar lucrarea din Filipi, la început, nu a fost, oare, cu cântările de laudă ale lui Pavel și Sila în închisoarea din Filippi, unde erau cu picioarele în butuci? Bucuria lor în prigoana a declanșat cutremurul ce a dus la convertirea temnicerului din Filippi, cu toată casa lui. Iata ce inseamna bucuria in suferinta, cum ii cutremura pe spectatori si ii sfinteste pe martiri!
. Aceasta au experimentat-o și alții închiși pentru Hristos: N. Steinhardt, cel care o mărturisește în "Jurnalul fericirii" și R. Wurbrand o relatează în cărțile autobiografice "Îmbătat de iubire"" și "Cu Dumnezeu în subterană". Căci, în Romani 8:28 ni se promite: De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce* sunt chemaţi după planul Său. .
Poate că harul de a te bucura în suferința nu e pentru toți creștinii, dar măcar putem să-l admirăm.
De acum suntem chemați să moștenim din fericirea Preafericitului Dumnezeu și El ne poate da bucuria Lui și în sărăcie, și în dispreț și mai ales în suferință pentru Numele Lui. Deci, fruntea sus și să așteptăm, după suferințele nedrepte, bucuria și extazul Mântuitorului!
Romani 8:17 – "Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El."