Ți-aș mulțumi cu vorbe ce numa-n vis s-au spus
dar treaz, Recunoștință, oricât le caut, nu-s!

M-aș revărsa-n cuvinte ca armonia-n cânt
dar gândul meu le caută, le caută și nu sunt!

Ci numai în Tăcerea înaltă cât un steag
și cât o mare-ncape întreg cuvântul drag.

Primește-l că din largul de însorit hotar
Ți-l nalț ca pe-o mireasmă spre cel mai sfânt altar!