Nu știu cât voi mai trece pe unde-s azi văzut
căci anii mei lumina și-ntinsul și-au scăzut
n-am să mai trec pe drumul bătătorit și drag
decât puțin, căci pașii s-apropie de prag.

La cele trecătoare nicicând n-am prea ținut
de-aceea nedreptatea nu prea mult m-a durut
adevărata-mi viață n-a fost ce se părea
de-aceea-n fața morții n-am prea ținut la ea.

Nu știu cât voi mai arde aicea unde sunt
căci scade untdelemnul din vasul de pământ
de-aceea vreau nu vorbe în jurul meu să țes
ci cântec de lumină spre Locul unde ies.

Cei ce vor vrea să cânte să aibă-n el îndemn
cei ce vor vrea să creadă, un sfânt și veșnic semn
cei ce vor vrea să lupte, un steag înflăcărat
- căci n-am rămas din flăcări decât ce-am fost curat.