Neliniștitul suflet
neliniștiri culege,
din veșnicul lui zbucium
cu zbuciumări s-alege.
Cu cât mai mult i-e-ntinsul
mai tare s-ar întinde,
aprinsul dor de lume
tot mai lumesc s-aprinde.

Un chinuit e omul
ce-a chinui se luptă,
viața lui deșartă
e-o goană ne-ntreruptă...
Înstrăinat de Domnul
i-s toate mai străine
și rupt de Cel Statornic,
de cine s-ar mai ține?

Nefericit căuta-va
necredinciosu-ntruna,
căutarea lui sfârși-va
în jale totdeauna.
Ci numai Cel ce este
i-ar da încredințarea,
- dar celui ce nu-L caută
deșartă-i e căutarea.