Bătăliile tale, au devenit ale Mele, zice Domnul!
Pribegind prin lume!
Psalmul 56:8-9
„Doamne, Tu numeri pașii vieții mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău!
Nu sunt ele scrise în cartea Ta?
Vrășmașii mei dau înapoi în ziua când Te strig: știu că Dumnezeu este de partea mea.”
De curând, Domnul Isus, Mântuitorul mi-a trimis mesajul acesta: „Copilul Meu, nu te teme; ei (…) vor lupta împotriva ta, dar nu te vor birui; căci Eu sunt cu tine ca să te scap.” Da, mă încred în Domnul și în făgăduințele Sale, de aceea nu mă clatin în credință!
Fără timonă şi fără cârmă, Arca salvării construită de Noe și familia lui, este ridicată deasupra apelor și condusă de către Domnul Dumnezeu, cu mână sigură, așezând-o în siguranță pe muntele Ararat.
Aparent aici, Noe ar putea ieşi din Arcă, dar el aşteaptă până trec multe zile. Pentru că odată intrat în „Corabie” la porunca lui Dumnezeu, el nu mai vrea să iasă de acolo decât, tot la porunca lui Dumnezeu.
Învățăm de la Noe faptul că, viața omului este în mâna Domnului. El știe când să urci și când să cobori.
Scriptura spune că porumbelul eliberat de către Noe, nu sa putut aşeza nicăieri pe pământ şi sa întors în Arcă; ca un simbol al Duhului Sfânt, care nu-Şi găseşte locul într-o lume depravată și murdară.
El se așează și locuiește numai în „temple” sfințite, curățite în sângele Mielului lui Dumnezeu.
Prin urmare, când Domnul Isus Îi „netezește calea”, în sfârşit Duhul Său se aşează în chipul cel mai curat al unui porumbel, mai întâi peste El și apoi peste cei ce Îl urmează cu credincioșie. Matei 3.16.
Şi astăzi este la fel pentru credinciosul care are Duhul Sfânt, el nu găseşte în lume nici o hrană curată, nici o împlinire spirituală; nu găsește nimic care să-i bucure inima, sau să-i sature sufletul. Pentru că bunătățile, frumusețile, fericirile sunt doar în Dumnezeu.
Dimpotrivă, omul firesc este în largul lui în lume, un simbol în acest sens fiind corbul, pasăre necurată potrivit cu Levitic 11:15, care se hrăneşte cu „stricăciuni”.
Când în sfârşit, Noe iese din corabie, la porunca Domnului, pământul era „spălat”, curățat de stricăciunea oamenilor și poate să pășească în siguranță pe el.
De remarcat este faptul că primul lucru pe care îl face Noe împreună cu familia salvată, este să clădească un altar și să aducă pe el o jertfă de mulțumire înaintea lui Dumnezeu.
Pentru că Dumnezeu are întâietate în toate. Primul drept asupra acestui pământ curăţit de stricăciunea omului instigat de cel rău, este al lui Dumnezeu. De aceea, dimineața când deschizi ochii, după odihna de peste noapte, trebuie să faci mai întâi „cerul” și apoi „pământul”; adică să aduci mai întâi mulțumiri lui Dumnezeu și abia apoi să faci lucrurile pământești.
N-am avut parte şi noi adesea în viaţa noastră de izbăviri din necazuri, boli, suferințe, fie ele mari sau mici, mai ușoare sau mai grele?
Să nu uităm niciodată să clădim altare și să aducem pe ele laude cu mulţumiri! Şi mai ales să mulțumim Domnului Isus, pentru „o mântuire aşa de mare“ Evrei 2:3
„Adversarul”, cel cu coarne, vine ca un potop să te înece în durere, descurajare, în deznădejde.
De multe ori te confrunți cu o bătălie, parcă fără sfârșit, dar ai rămas pe poziție, te-ai rugat și ai făcut tot ceea ce știai că trebuie să faci.
Însă tot nu vezi biruința!
Preaiubitule, zice Domnul: Am venit să îți spun: că deși ești trudit, obosit, nu vei cădea în leșin. Deși inima te doare, îți spun: dă-Mi Mie durerea ta. Eu organizez lupta până la victoria finală.
Vrăjmașul vine să fure, să omoare și să distrugă, însă Eu, Isus, am venit să îți aduc viață din belșug.
Bătăliile tale au devenit bătăliile Mele!
Nu te lăsa înșelat de ceea ce vezi. Nu te lăsa biruit de aparențe!
„Adversarul” vrea să te păcălească, să te facă să crezi că el a câștigat. Te amăgește să crezi că nimic nu se va schimba, ci dimpotrivă se va înrăutăți.
Dar el este un mincinos!
Încetează să asculți de el!
Privește la Mine, preaiubitule, zice Domnul!
Doar pentru că nu poți vedea ceea ce Eu lucrez în dreptul tău, nu înseamnă că nu îți plănuiesc biruința.
Tu, privești intens la circumstanțe, dar Eu te chem să te ridici deasupra lor și să declari în avans biruința. Pentru că Eu am luat luptele tale asupra Mea, de aceea, îți spun: vei fi un învingător!
Chiar acum suflu din nou nădejde în inima ta. Pășesc înaintea Ta cu un strigăt puternic de Învingător, și pregătesc calea înainte ta.
Doamne, Îți mulțumesc frumos că Tu păstrezi evidența tuturor pribegiilor și tânguirilor mele.
Ai păstrat multitudinea lacrimilor mele în burduful Tău, și niciuna nu va fi pierdută! Pentru că toate sunt înregistrate în cartea Ta de aducere aminte.
În clipa în care te chem ca Tată să mă ajuți, se schimbă cursul luptei și dușmanii mei fug, dau înapoi.
Știu sigur: Dumnezeu este de partea mea! De aceea ridic un steag de biruință și strig din toată inima: Trăiască Domnul! Trăiască Domnul!
„Căci așa vorbește Domnul: „Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu, și slava neamurilor ca un pârâu ieșit din matcă, și veți fi alăptați; veți fi purtați în brațe, și dezmierdați pe genunchi.”
Cum mângâie pe cineva mama sa, așa vă voi mângâia Eu: da, veți fi mângâiați în Ierusalim!” (Isaia 66:12-13).
Da așa ne mângâie Domnul astăzi și zi după zi.
Binecuvântează suflete pe Domnul, și nu uita niciuna din mângâierile Lui!
Este o mare binecuvântare să fim mângâiați și dezmierdați în brațele Domnului și în același timp, încurajați prin cuvintele mesajelor Sale.
Dar, să rămânem lângă inima Lui, să ne îndoim de oameni, să ne îndoim de orice împrejurare; dar niciodată să nu ne îndoim de Domnul Isus Cristos; căci nimeni nu ne iubește așa de mult cum ne iubește Dumnezeu.
El ne iubește cu o iubire veșnică!
Bunătățile și îndurările Lui, nu s-au sfârșit, ci se înnoiesc în fiecare dimineață.
Suflet preaiubit de Domnul, lasă orice luptă în mâna Lui și tu, pregătește-te intens să te întâlnești față în față cu El.
Domnul Dumnezeu să-ți dea biruință în toate luptele.