Cel ce-a luat mai bine seama
la oameni şi la duh a spus:
că unii predică Credinţa numai cu gura, fără viaţă;
vorbesc numai din ea,
dar nu o mărturisesc cu fapta lor,
- aceştia-s aceia care zic totdeauna, dar nu fac.
Lua-vor mai grea osândă
căci ei fac cel mai mare rău
îndepărtând aşa pe oameni de ascultarea lui Hristos,
şi ispitindu-i să hulească, din cauza lor, pe Dumnezeu,
mergând la iad mai trag în moarte pe mulţi,
prin nepăsarea lor.

Alţii nu predică Credinţa cu gura,
dar a lor viaţă
mărturisind despre Credinţă, e-o pildă vie
pentru toţi,
aceştia-s lumina care nezgomotos fac slujba bună
iar oamenii văzând astfel,
Îl preamăresc pe Dumnezeu.

Iar alţii,
cei puţini,
sunt cei ce vorbind frumos despre Hristos,
mărturisesc şi cu viaţa despre iubire şi-adevăr.
Aceştia-s cei mai puternici şi buni urmaşi
ai lui Hristos
căci învăţându-i şi pe alţii ce trebuie despre Credinţă,
ei o arată şi-n trăire înfăţişându-L pe Hristos.

Un om de-acesta preţuieşte cât sute de predicatori
iar roada lui rămâne scumpă
şi lumii
şi lui Dumnezeu.

O Doamne, dă Credinţei Tale nu mulţi predicatori în lume
ci mulţi împlinitori cu fapta,
puternici mărturisitori.