Comorile îngropate de suflet
sunt dincolo de
movilele frământate de pămînt spre cer
în spasmele plânsului.
acolo voi culege primii ghiocei, viorele, zambile
și voi prinde piciorul cocoșului
să nu se mai laude înaintea zorilor.
altarele florilor vor fi bogăția sufletului meu
care a semănat
pe vreme de crivăț
furtuni,
stropind cu lacrimi
frumusețea lor
înainte de ivirea verdelui.