Mi-e dor de maci
în iarna de afară
mi-e dor de veri
și cânt de pitpalaci,
de mireasma grădinii
dată-n floare
și rochița rândunicii
pe care în copilărie
voiam să o îmbrac…
mi-e dor de soarele l-amiază,
de rotocoalele de ulii învârtiți,
de-aleile pe care se plimbau
oameni cuminți și fericiți…
mi-e dor de mine în copilărie,
culegătoare de albastrele
și de maci,
cu gândul iar mă duc la volbura- nflorită,
în care la plecare,
sufletul aș vrea să mi-l-mbrac.