Sângera amurgul
și geană-i lăcrimează
se uita în urmă
cu secere de foc
seara înghite lacoma lumina
stau pe deal să mă apropii de foc
fâșâie umbra împrăștie răcoare
mi-e frig de negură în prezența sa
mi-e dor de ultima imagine:
seceră luminoasă
înghițită de noaptea
ca păcura.