Nu tu ești Dumnezeu! Nu tu! Nu tu! Nici eu!
Nici ei, ele, nici voi, nici unul dintre noi!
Nu, Dumnezeu e Unul și face tot ce-i place!
Și dacă te frămânți, răzbuni și nu ai pace,
Înseamnă că îți scapă un singur adevăr:
Isus Hristos e Domnul, Slăvit Stăpânitor!

Și dacă nu ai pace, și te frămânți în gol,
Adu-ți aminte suflet: tu încă ești pe tron.
Tu încă îți permiți să crezi că e ceva
Făptura ta plăpândă, fără de mila Sa...
Tu încă ai impresia că frunza ai creat
Și când aceasta piere, rămâi mereu frustrat.

Oprește-te și spune-ți: , , Eu nu sunt Dumnezeu!
Și nimeni și nimic nu are datorie să-mi cânte-n strună mie! ''
Și dacă te smerești, un dram de har primești
Ca să te pocăiești și ca să te uimești,
De Cel ce te-a creat și viață-n dar ți-a dat,
Nu ca să fi frustrat, împovărat, ratat,

Ci ca să recunoști glasul cel mai blând,
Și să accepți uimil, planul Său cel sfânt!
Căci El te-a înfiiat și te-a răscumpărat
Pentru o împărăție, cu veșnică domnie,
Ca să I te inchini și să Îl preamărești
Căci El e Dumnezeu, vrednic să-L cinstești!