S-AJUNG!




Din Stânca nemuririi curge apa vie...
Speranța de viață a vasului de lut.
Comoara... ce-n lut poate să reînvie,
Ceea ce a avut... apoi a pierdut.

Pe roata vieții modelează Olarul
Un vas... cum nici n-ai fi crezut.
Pune viată din belșug... în vasul
Ce seamănă... cu Cel ce l-a făcut.

A pus în creația Sa... şi conștiință.
Și... în cuptorul încins l-a călit.
Topind zgura scursură din ființă...
Să fie... de firul de nisip dezlipit.

- Iartă-mă, azi, Creator minunat!
Din mine... s-au rupt bucățele...
Sunt... un vas ciobit... de aruncat.
Sfărâmată în bucăți... fărâmițează-le.

Metamorfozează fiinţa-mi uscată.
Fă din mine un vas nou, de nestemată.
Pune un liant... fărâmele să se lipească.
Din mine fă o ființă nouă... dumnezeiască.

- „Am pregătit o jertfă... din divină iubire.
O cruce... pe care, păcatul să fie plătit.
Să curăț de tot ce e rău... întreaga fire.
Am dat la moarte... pe Fiul meu preaiubit.

Nu-ți cer... decât: credință... ascultare...
Crede... în Cel... ce pentru Tine a murit.
Am pus vieții tale... niște sfinte hotare.
Al vieții umblet sfânt... cu Isus e împlinit."

- Doamne, pune-n mine o inimă fidelă.
Ce nu poate... de Tine... să se despartă.
Să nu mai ajungă vreodată... rebelă.
În cea mai desăvârșită operă de artă.

Vreau să înțeleg bine... al vieții belșug.
Ajută-mă... să păstrez harul dăruit.
Mărește credința pe-al Soarelui rug,
Să fie tot răul... din mine bine dezlipit.

Revarsă al iubirii mireasmă divină.
Să Te preamăresc iubite Creator.
Numele Tău... să-mi fie veșnic lumină.
Să fie... sufletul cuprins de-al Tău dor.

Adevărul veșnic să-mi stea înainte.
Să pot îmbrăca... haina de in subțire,
Trezeşte-mi dorința sfințirii fierbinte.
Să nu rămână... nimic... din a mea fire.

Umple-mi ființa cu o dragoste eternă.
Să fie credința... măcar cât bobul de muștar.
Să pot muta munții... cu credința fermă...
Că tot ce faci Tu în mine... nu-e-n zadar.

În fața dragostei Tale mă-închin...
Iartă-mi, Doamne, necredința.
Să-ți cer îndurare, azi la Tine vin.
Ai milă... îndură-Te de a mea ființă.

Ridică-mă... pe brațe mă poartă.
Dă-mi putere de bivol... să pot să lupt.
Nu-mi lăsa credința... s-ajungă moartă.
Să am viață... ca bebelușul am supt

Laptele credinței. Tu ști ce pot mânca...
Dă-mi hrana potrivită... ca să cresc.
Luminează-mă... să văd bine stânca.
Dă-mi putere pe cale... să nu obosesc.

S-ajung în nemărginirile astrale,
Veghează-mi pașii și mă îndrumă,
Tu cunoști obstacolele din vale,
Îndură-Te, sunt un pumn de humă.

S-ajung să fiu... în clipa veniri Tale,
În neprihănire... așa cum mă vrei.
Să zbor pe stânca sacră... din vale.
Cu toate surorile și cu toți frații mei.