Femeia - mamă și bunică
Autor: Cornelia Sărac
Album: Volumul II
Categorie: Diverse
E greu să definești femeia,
Prea seci sunt rimele ca s-o descrii-
E nesfârșită precum galaxia,
În juru-i orbitează soț, copii,
Prieteni, frați, colegii de la muncă...
Din energia-i să absoarbă-un strop,
Iar când se-oprește, tace și te-ascultă
Simți că și lumea s-a oprit în loc.
E mult prea greu să definești femeia-
O floare e? O stâncă-n valul greu?
Înfruntă-orice, la toate are cheia,
Puterea ei e însuși Dumnezeu.
A fost creată ca o completare
Pentru un el, pe-o treabă concentrat.
Ea- vase, teme, copilași, mâncare
Și-un like pe Instagram lăsat...
El mai împrăștiat, ea mereu strânge,
Când gata-i tot, o ia de la-nceput.
Cine-o-nțelege? Cui se poate plânge?
Ea știe-atât- că trebuie făcut.
... . .
E greu să definești o mamă-
Ea-i lumea ta. La pieptu-i când te-a strâns
Uiți până și a sufletului rană,
În zâmbet îți transformă orice plâns.
Ea face pași, doar într-o zi prin casă
Cât ar putea ajunge pân la cer...
De-aceea nu mă mir că-i înțeleasă
Când stă de vorbă-n rugi cu Dumnezeu!
Oricâte-i cer copii-nspre-al lor bine
Răstoarnă munții să le poată da,
În lupta ei, se dăruie pe sine...
E mult prea greu s-o definești pe ea.
Nu are liber nici de-o sărbătoare,
Ar vrea să-și vadă casa strălucind...
Neprețuită-ades a ei valoare
Ea știe a sărbători muncind.
Târziu in viață spune că nu poate
Când un baston i-ajută pasul său,
Dar pân' atunci ea le-a făcut pe toate
Numai cu sprijinul Lui Dumnezeu.
...
E mult prea greu să definești bunica-
Prea indulgentă cu ai săi nepoți,
Când le deschide seara Cărticica
Adoarme ea, ei râd pe sub mustăți.
Privindu-și ridurile de pe față
Ne spune că-s efectu-ndelungat
A plânsului de bucurie-n viață,
Și-al ei destin de Domnu-a fost trasat...
... . .
Da... E mult prea greu să definești bunica,
Femeia, mama... sunt același neam-
Sunt totul, însă pentru mulți nimica,
Târziu le-ar căuta dar în zadar...
Le-a mai rămas numai fotografia
Și amintiri cu-n suflet neuitat
Dar înainte de-a pleca- femeia,
Multe vieți în urmă-i a lăsat.
Să n-o plângi azi, de nu i-ai dus o floare
Când ani de zile pasul ți-aștepta
Și tresărea la orice adiere,
Sperând că tu la pieptu-i vei cădea.
... . .
E greu să definești femeia-
De n-ar fi ea, n-am fi nici tu nici eu...
Ni l-a adus în lume pe Mesia,
Femeia-i viață, viața-i Dumnezeu.
Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/300886/femeia-mama-si-bunica