1. Corabia vieții, pe-oceane și mări,
Plutește spre țărmuri, cu mii de cântări.
Milenii de-a rândul în timp au zburat,
Se-apropie ceasul cel mult așteptat.

R: În Tine mă-ncred cât voi trăi,
Pe Tine în cer Te voi slăvi,
Și inima mea, doar laudă-Ți va da!

2. Corabia vieții se vede plutind
Prin nori, și furtună, și soare torid...
În marea albastră - oglindă spre cer -
Se văd în amurguri minuni din mister.

3. Și, iată, se vede un țărm peste mări,
Un tărm alb din fildeș, cu mii de cântări!
Speranță răsare în sufletul meu,
Și sufletul cântă doar Ție, mereu!