Slăvita noastră Veşnicie,
Mântuitor Preafericit,
înlăcrimat de bucurie
la Sânul Tău ne-am alipit.

Al nostru eşti... cu plinătate
simţim în noi c-ai coborât
căci inima din piept ne bate
atât de fericit, atât.

Al nostru eşti, iar noi Isuse
pe veci de veci suntem ai Tăi,
Tu bucurii cereşti nespuse
ne dai pe-a lumii triste căi.

Ai Tăi suntem... şi-aici în lume
nimic nu vrem aşa iubit,
că Ţie Scump şi Dulce Nume
cu tot ce-avem ne-am dăruit.

Pe-al nostru cuget, pe gândire,
pe inima ce bate-n piept,
pe-ntreaga inimii simţire
Tu ai de-acum un veşnic drept.

Căci din atât adânc de rele
cu Tine-n stări cereşti ne-ai dus
şi-alături mai presus de stele
cu îngerii cei sfinţi ne-ai pus.

Din nişte slugi de grea robie
făcut-ai fii lui Dumnezeu
- în veci cu sfântă bucurie
smeriţi Te preamărim mereu.

Dorim să-Ţi facem bucurie
şi cinste Numelui Mărit,
- Slăvita noastră Veşnicie
Mântuitor Preafericit.