Nu te teme

Cintarind a vremii zbucium,
Amagiri si tulburari,
Stiri de groaza, cu vremi sumbre,
Toate despre a mortii umbre,
Ale raului lucrari,
Trimbitate cit mai sumbru

Veni – n vers de poezie,
Cu mesaj din alte zari:
Duhul Sfint e Mesagerul!
Care ne deschide cerul!
Si cu vesnice lucrari,
A venit cu a Lui Solie.

Era noapte dupa o zi,
Ce a fost plina de truda,
Si din patu-mi adormit,
Deodata m-a trezit,
Vocea Sa divina blinda,
Minunat am auzit:

- Nu te teme de urgia!
Vremilor ce vin in lume!
Cu razboaie ce ameninta,
Tu priveste prin credinta!
Peste a raului genune,
Rasplatirea! Vesnicia!

Nu te teme nici de foame!
Cind bucatele alese,
Nu vor fi asa de multe,
Pregatite si prea multe,
Asezate sunt pe mese,
Si aruncate la gunoaie.

Nu va fi o satisfactie,
Sa maninci prea mult si greu,
Vine alta vreme frate,
Ce nu vor mai fi bucate,
Din belsug asa mereu,
Viitoarea generatie.

Nici nu vei muri de foame,
Caci din Ceruri Dumnezeu,
El te va hrani cu mana,
Prin minuni i-ti va da hrana,
Si la suflet Harul Sau!
Si la trup s-ajunga bine.

Omenirea se framinta,
Pentru piine zi de zi,
In ingrijorare, multe,
Par distorsionat, si lupte,
Ce se dau pentru nimic,
Ca nu cunosc Calea Sfinta.

Ce minune prin credinta!
E sa fi-i purtat de El!
Duhul Sfint ne da putere!
Vine-n har cu mingiiere!
Domnul nostru Emanuel!
Porunceste! Ia fiinta!

Nu te teme de razboaie!
De rachete nucleiare,
Imparatii cei cu vaza,
Mari minciuni ce inventeaza,
De puteri imaginare,
Bombe care fierul inmoaie.

Peste petice pamintul,
S-au facut stapini si domni,
Dar al Domnului e pamintul!
El i-l tine prin cuvintul!
Dat de El vesnic pe tron!
El I-si tine legamintul!

Iarna, vara si caldura,
Frigul, ploaia si cu gerul,
Soarele alearga drumul,
De la rasarit si apune,
Masurind o zi tot cerul,
Ce – l vedem noi si natura.

Luna, lumineaza noaptea,
Nu e-n greva, demonstratii,
Executa ordin vesnic,
Lumineaza in intuneric,
Invirtindu – se in spatii,
Dupa a Lui porunca sfinta.

Dumnezeul! Creieatorul!
Le – a dat ordin vesnicie!
Stelelor si multe astre,
Mai sus de zarile albastre,
Asezate – n galaxie,
I – si urmeaza mereu zborul.

Omenirea se framinta,
Tulburare multa in lume,
Framintare - sefi de state,
Se aduna, fac tratate,
Dupa a lor intelepciune,
Nu asculta Vocea Sfinta,

A lui Dumnezeu din cer,
Toti sunt umbre triste scurte,
Tari cit le tine mandatul,
Sau ca regi, cum e regatul,
Sfaturi si consilieri obscure,
Amagirea celor ce pier.

Nu i-si tine azi cuvintul,
Nici un imparat sub soare,
Mint ca oficialitate,
Dar se spioneaza in toate,
Si triseaza cu ardoare,
Incalcindu-si legamintul.

Azi mai mult decit oricind,
Dumnezeu a dat din cer,
Harul Vesnic cel etern!
Care este asa Suprem!
Pentru sfintii ce in cer,
Vor pleca curind, zburind.

Sunt si sfetnici linga sefii,
Statelor mai democrate,
Frati crestini sfintiti de El,
Domnul nostru ce din cer,
A dat multa libertate,
Prin lumina la ai Sai fii.

Imparatii ce asculta,
Sfaturi vesnice de sus,
Mai primesc intelepciune,
Si calauziri mai bune,
De la Regele Isus,
In a vremii dura lupta.

Cum era si Daniel,
Prim ministru in imperiu,
Cel Persan ce in vechime,
Ocupa mai multa lume,
Conducind un teritoriu,
Format din mai multe tari.

Ne – a ramas ca marturie,
Viata-i sfinta de profet,
Prin minuni scrise in Cartea,
Sfinta vesnica ce-i partea,
Sfintilor vesnic proiect,
Si va fi in vesnicie.

Nu te teme de cuptorul!
Cel aprins de sapte ori i
Care a mistuit ostasii!
Ce au aruncat pe sfintii!
Trei legati in acel cuptor!
Pentru Dumnezeul lor!

Sadrac, Mesac, Abet-Nego!
Imparatul ingrozit,
A strigat la ei in foc,
Care a mistuit pe loc,
Pe ostasi si au murit
Veniti afara din cuptor!

Dumnezeu viu din cer!
Stinge a focului putere!
Vine scapa din necaz!
Pe copiii Sai chiar azi!
Si le da o mingiiere!
Duhul Sfint trimis din cer!

Fie apele mai mari,
Fie focul cel aprins,
Foamete si lipsuri multe,
Boale si pandemii crunte,
Lantul celui rau intins,
Si razboaie intre tari.

Ingerii la datorie!
Vin din cer Ostirea Sfinta!
Arhanghelul Mihail!
Vine cu ajutor divin!
La Biserica ce-i sfinta!
Pina-in cer in vesnicie!

Nu va fi eternitatea!
Pe pamintul putrezirii,
Care trece si se scurge,
Anii rinduiti ajunge,
La hotarul omenirii,
Ce l-a pus Divinitatea.

Asteptam la cer! Rapirea! ! !
Revenirea lui Isus!
Cind va transforma iubirea!
Omul nou in stralucirea ç
Corpului vesnic de sus!
Va incepe nemurirea!

Vino Doamne! Maranata! ! !
Azi Biserica Te striga!
Sa ne duci in cer acasa!
Ca sa fim a Ta Mireasa!
Asteptam aceea clipa!
Domnul vine cu rasplata! ! !

Amin
Fratele Danut Burla ora 3:33,28 03 2025, Braine la Comte, Belgia