Avut-am voie să-mi aleg
în viaţă nesilit cărarea
puteam să zbor sau să mă leg
- ştiam şi preţul şi urmarea.

Puteam să lupt dac-aş fi vrut
puteam să nu mă las în rele
puteam să cred - dar n-am crezut
puteam, - dar n-am luptat cu ele.

Puteam s-ascult dar n-am voit
căci prea mă stăpânea trufia
putând fi bun m-a ispitit
păcatul şi nevrednicia.

De-aceea merit ce primesc
pe drept sunt osândit la moarte
n-am vrut lumina s-o iubesc
pe veci voi fi de ea departe!

Avut-am voie să-nţeleg
deplin ce-i rău şi ce e bine
dar, cunoscând am vrut s-aleg
de-aceea merit tot ce-mi vine.

Ce-ngrozitor e tot ce-aştept
în deznădejdea pe vecie, -
dar unde-i sufletu-nţelept
să vrea să nu-mi urmeze mie!