Când ochii-n Sus se-ndreaptă
şi-n Sus rămân cu faţa,
iubirea mea Te-aşteaptă
Isuse, cum aşteaptă
străjerul dimineaţa.

Când inima-mi zdrobeşte
pustiul şi-apăsarea,
durerea-mi Te doreşte
Isuse, cum doreşte
ocnaşul liberarea.

Când viaţa mea-nsetată
din harul Tău s-adapă,
cu dor adânc Te cată,
Isuse-aşa cum cată
un cerb, izvor de apă.

O, vino şi destramă
vrăjmaşa-nlănţuire,
sfârşitul glas Te cheamă,
Isuse-aşa cum cheamă
zdrobitul izbăvire.