Strigă din înalt de ceruri,
Domnul către-acest pământ,
Inima să își deschidă,
Să încheie legământ,
Cu Isus... cu Salvatorul,
Care poate mântui,
Nu religia e calea,
Ci Acel ce va veni.

Lepădarea de păcate,
Poate izbăvire da,
Și smerenia e-o haină,
Domnului ce-i va plăcea,
Nu prezența-n adunare,
Cerul ne va arăta,
Ci o inimă curată,
Harul nu v-a-ndepărta.

Strigă... se aude tare,
Să trezească mult ar vrea,
Adormiții în păcate,
Morții de pe calea rea,
El deschide și morminte,
Inimi a desțeleni,
Căci aproape este clipa,
Când pe nor va reveni.

Se va auzi cum strigă,
Trâmbița în depărtări,
Se vor coborâ-n adâncuri,
Munții ce se-naltă, mări,
Va opri în loc și timpul,
Toate-n mâna Lui doar sunt,
Pentru marea sărbătoare,
Pregătește-acest pământ.

Strigă dragostea din ceruri,
Ne vestește glasul Său,
Cât El este de aproape,
Preaiubitul Dumnezeu,
Nu vrea unul ca să piară,, , Pregătire", spune El,
Ascultare vrea să vadă,
Mirele... cerescul Miel.

Ascultarea va aduce,
Fericire când va fi,
Înălțarea către ceruri,
Aripi ea va dărui,
Va deschide porți înalte,
Către viață, Paradis,
După cum lăsa odată,
Duhul sfant cuvântul scris.

Strigă soarele în ziuă,
Să pornească-n răsărit,
Pe-a Sa urmă în lumină,
Sufletul cel rătăcit,
Strigă viața cea divină,
Omenirea a chema,
La odihna veșniciei,
Nemurire să îi dea.

Strigă vremea cea venită,
Toate strigă tare-acum,
Căci se va opri strigarea,
Și la capătul de drum,
Se vor auzi doar pașii,
Mielului nevinovat,
Își va înălța mireasa,
Gata pentru înălțat.
Amin