Pe crucea durerii sub strigăte multe, sub stropii de sânge pe lemn ce au curs,
O mare iubire salva-ntreg pământul, spăla și păcatul, era El Isus.

Era Salvatorul ce fără de vină, plătea cu durere ce noi am făcut,
Era El un Rege, era El Mesia, era Împăratul, dar nu l-au crezut.

Sub pietrele multe-aruncate odată, urca plin de milă un deal suferind,
Privea înainte din dragostea sfântă, la noi se gândea plin de milă iubind.

Ducea greul crucii s-avem mântuire, s-avem bucuria ce nu va sfârși,
Stătea agățat sus pe crucea durerii, Isus... când la Sine El nu s-a gândit.

Iubirea măreață, urca-n suferință, să fim de păcate cu toții iertați,
Ce chin, ce durere-ndura când în cuie-l băteau ca la capăt să fim noi salvați.

Rabda El ocara să fim azi copiii, ce poartă un nume, e numele sfânt,
Să fim călatorii chiar și prin pustie, pustiul e drumul spre cer pe pământ.

O Doamne, iubite, o jertfă măreață, pe cruce pe-o culme doar Tu ai adus,
În Tine e viața, în Tine-i iubirea, Tu ești veșnicia, preasfinte Isus.

Aleși pe vecie suntem din iubirea, văzută pe dealul, ce Tu l-ai urcat,
Atunci când cu moartea, în chinuri de moarte, Isuse, Isuse, iubind ai luptat.

Ai șters lacrimi multe cu-a Ta suferință, străpuns când ai fost pe nedrept condamnat,
Ai șters și trecutul cel plin de păcate cu sângele sfânt care Tu l-ai vărsat.

Ne-ai dat aripi sfinte s-avem astăzi zborul, prin rănile-adânci când tăcut sufereai,
Prin jertfa Ta Doamne din dealul Golgota, o cale-ai deschis, este calea spre Rai.
Amin