1. La mintea omului nu poate să ajungă,
Puterea cu care, Tu, ai lucrat.
E Duhul Sfânt, Puterea Cinzecimii,
Din care și nouă ne-Ai dat.

R1: De ce nu s azi lucrări ca altă dat’?
Minuni și semne vindecări și izbăviri,
Nu i Domnul tot Acel ca altă dat’?
Sau poate noi cu totul ne am schimbat…

2. Ne am aliat, poate, prea mult cu lumea
Și de credință prea mult am uitat.
Umblând prin lume, ne am pierdut și râvnă
Căutând deplin argintul fermecat!

R2: Azi Te întrebam: ”Isus ne ‘i mai ierta?
Dacă ne întoarcem de unde am plecat.
Să pui în noi puterea cinzecimii,
Și să lucrăm ca Tine altădat’.”

3. Un glas din ceruri se aude deodat’:
“De mult aștept această hotărâre!
Să ți pleci genunchii ai fost așteptat,
Să-Mi fii și tu un rob ca și Ilie!”

R3: Aștept să vină alții ca Enoh, ca Petru, Pavel și ca Ștefan.
Sa fac lucrări și astăzi ca în vechime,
Să se întoarcă lumea din păcat!
Să strige omul plin de bucurie:
“Lucrează Domnul iarăși printre noi!
Căci am fost robi, dar ne ai dat mântuire,
Și Duhul sfânt Lucrează printre noi!”