A trecut un an

A mai trecut iarăşi un an
Zburând în cele patru zări
Şi ghemul vieţii, simultan,
El se deşiră după-un plan
Cu multele sale-ncercări!

Nu ştim ce aduce ceasul
Şi nici ziua cea de mâine,
Ce din zori grăbeşte pasul
Celui ce-are-n grijă vasul,
Ne-ncetat, să aibă pâine.

Ne frământăm şi chinuim
A fi activi, şi zi şi noapte,
Şi-astfel nu ne mai oprim
Spre-a avea timp să citim
Ce e scris în Sfânta Carte.

Fiind prea mult aglomeraţi
De ale veacului probleme,
Devenim sub griji stresaţi,
Nu mai putem fi relaxaţi...
Cu viaţa dusă la extreme.

Şi astfel facem din nimicuri
Atâtea zgomote şi zumzet,
Prin vorbe zise-n şiretlicuri
Ca apa de ploaie-n picuri,
Dar totuşi se-aude-n vuiet.

Este nevoie de Duh Sfânt,
De multe griji să ne scape,
Ca-n adevărul din Cuvânt
Cuprinşi în Noul Legământ,
În dragoste să fim aproape.

Flavius Laurian Duverna
01 ianuarie 2009