Fii Romaniei

Las lacrima sa-mi curga in inima si-n gand,
Sa-nchege-a mea durere ce nu mai pot s-o pling.
Durere adunata din “lovituri de stat”,
Din jefuiri haine caci totul ne-au pradat.

O singura comoara lasata din strabuni,
O mai pastram in inimi si pentru ea nebuni
Suntem numiti de unii, ce ne lovesc mereu
Cu slove grosolane dar… vede Dumnezeu!

Ne vede astazi Domnul durerea necurmata,
Pentru o tara mica, c-o istorie schimbata!
Ii vede astazi Domnul pe lupii cei misei
Ce rup fara de mila din blinzii mielusei.

Ne cer cu toti, tiranii, trecutul sa-l uitam!
Dar cum s-o faci cind totul in inima pastram?
Cum poti sa rupi din inimi o limba atat de sfinta ?
Cum poti sa tai in suflet cind el mereu o cinta ?

Trezeste-te la viata popor fara de nume,
Popor fara de tara, si fa-ti azi un renume!
Trezeste-te din moarte din marea-ti nepasare!
Caci hoardele tirane ne-au pus a lor hotare!

Zdrobeste astazi jugul, ce-ti roade rau grumazul!
Ridica-te din starea-ti si scutura-ti nezacul!
Nu-ti mai pleca genunchiul, in fata tiraniei.
Adu-ti aminte, Tu, esti fiul Romaniei!