INTALNIREA DIN CER
Autor: Gheorghe Barbu
Album: F.V.
Categorie: Diverse
Peste tot, Cerescul Tată, lasă-n jurul Său mister,
însă celor ce-L descopăr le va da comori în Cer.
Ei, creştinii, sunt aceia care-au fost stăruitori,
în vederea întâlnirii ce va fi-n curând pe nori.
Pe oceane, pe uscat, peste toată omenirea,
clopote şi gonguri bat anunţând la cer Răpirea.
Se observă printre nouri, printre trăsnete şi ploi
cum că totu-i pe sfârşite, grăbind ziua de apoi.

Clipa aceea e pe-aproape, prevestind-a Sa sosire,
de milenii aşteptată; El sa vină Domn şi Mire.
Miliarde nu admit, că din spaţii sus, celeste,
va veni ca hoţu-n noapte, fără zgomot, fără veste
şi de-aci să ia pe unul, pe alţi doi dintr-o cetate,
doar aşa…să selecteze şi ce-i rău să dea deoparte!
Grâului de prin neghină, El să-i fac-o separare,
iar pe-aceasta s-o arunce, unde timpul va dispare.
Şi de-i locul temerar, o enigmă ne-nţeleasă,
va fi pusă-atât de bine să nu poată să mai iasă.

*

Şi iată-i pe toţi aceia care-au fost ai lui Cristos,
cum se-nalţă, cum plutesc, către spaţiul glorios!
Îmbrăcaţi în haine albe dintr-un in imacult,
lasă totul să-ntâlnească, pe Ilustrul Împărat.
Ei se urcă din pustie ca o pasăre măiastră,
să-şi întâmpine Iubitul părăsind Planeta-albastră.
Porţile li se deschid; totu-i aur, crisolit,
explodând de strălucire ca un glas de “Bun venit”!
Toţi în cer vor fi primiţi de măreţile alaiuri,
Salutându-i cu bineţe, pe-ale veşniciei plaiuri.

**
Sus acolo, cu toiagul de iaspis şi de sardiu,
vor vedea tronând pe Mielul, ce-a fost mort dar este viu.
Printre tunete şi glasuri, iată-I tronul de domnie,
unde lacrimi pe obraz , lângă Domnul n-or să fie.
Lângă El, ne-om regăsi cu ce dragi demult plecaţi,
cu prieteni şi cu rude, cu părinţi surori şi fraţi.
Printre sfinţi, pe străzi de aur, altu-şi va-ntâlni soţia
şi de-atunci vor fi-mpreună să-şi petreacă veşnicia.
Vor mai fi şi care-au fost, fără vază-n adunare,
dar în clocot, despre Domnul, povesteau la fiecare.
Printre ei, în Paradis, va fi Sila şi Andrei,
Pavel, Avraam şi Iacov; Daniel ne-nfrânt de lei.
Ca un soare-n timpu-amezii mulţi vor străluci acolo,
care-au mers vestind Cuvântul, cu putere, ca şi-Apolo.
Aceştia, sunt toţi sfinţii de un mare caracter,
Şi-au avut ca Ţintă-n viaţă, pe Acel ce e din cer.

***
Iar acum cu bucurie să privim spre zări albastre,
către Cel ce este gata să ne ducă printre astre
Imbrăcaţi curaţi s-ajungem la măreaţa întâlnire,
când vedea-vom pe’Mpăratul cu alaiul Său de Mire.
Atunci, şi văzduhul tremura-va iară norii plumburii,
se vor da şi ei deoparte pentru a trece-ai Săi copii.
Doar acei ce nu-s legaţi de plăceri şi-ntinăciune,
vor putea spre zări să zboare, către Domnul care vine!
A noastră, credinţă trează, să ne-aline în necaz,
doar aşa Isus ne şterge, orice lacrimi pe obraz.
Căci privindu-L cu tandreţe, faţa ni se luminează,
iar speranţa este tare, stă-n spărtură şi veghează..
Londra - septembrie/2008 AMIN!
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/30715/intalnirea-din-cer