MULT NU MAI ESTE


De bucurie mi-e inima plină,
Când torni din izvorul iubirii.
Şi viaţa cu Tine-i sublimă,
Seninul îşi trimite zefirii.

Iubirea-şi revarsă frumuseţea.
Şi Cuvântul e veşnic cu mine.
Harul îmi potoleşte setea,
Mi-e plină inima de Tine.

Te laudă Doamne, inima mea,
Mi-e cugetul plin de senin.
Câte zile eu voi mai avea,
Toate, Ţie vreau, să le-nchin.

Credinţa în inimă înfloreşte.
Şi-nalţ o cântare de iubire.
Dorul în inimă creşte,
Până vii iubitul meu Mire!

Până vii. . mult nu mai este,
Voi zbura cu aripii celeste.
Nădejdea mea nu-i o poveste,
Ci credinţă, ce-n inimă creşte.
Amin!