Steaua şi Magii
Autor: Flavius Laurian Duverna
Album: Dor de veşnicii
Categorie: Nașterea Mântuitorului
Steaua şi Magii
S-au risipit, pe ceruri norii
Si-azurul clar s-a limpezit,
Şi la toţi cei ce l-au privit
Prin inimi le-au trecut fiorii
Când Steaua sus a răsărit.
Ea aducea vestea cea bună:
Că s-a născut un Pruncuşor
Ca Fiu al Tatălui cel Creator,
Ce va purta pe cap cunună
Ca-Mpărat Sfânt, al tuturor.
Când nişte Magi din răsărit
Pornita-n sfânta investigare
Privind Steaua strălucitoare,
Voiau a şti, cum s-a-mplinit
Măreţul semn atât de mare.
Mergeau cu inima-mpăcată
Înspre Apusul, - îndepărtat
Să vadă-acel Prunc Împărat,
Iar Steaua pe cer, minunată,
Le marca drumul, ne-ncetat.
Şi încărcaţi, cu daruri multe
Sub spectrul unui cer senin
Au mers ei pân-la Ierusalim,
De la Irod, vroind s-asculte
,, Unde-ar fi locul cel sublim,
Al Împăratului cel nou născut?
C-am venit spre-a ne-nchina
Şi daruri Lui spre a-I aducea,
Că Steaua Lui, noi am văzut
Pe ceruri sus cum strălucea!"
S-a-ntristat Irod foarte mult
La vestea aceasta, a auzirii
Ce i-a adus starea mâhnirii,
Şi tot oraşul, într-un tumult
S-a turburat, la vestea ştirii.
Şi-adunând preoţii, cei mari
La sinedriu, pentru a-ntreba
De nu cumva, cunosc ceva,
Si pe-nţelepţii... - cărturari,
Raspuns el le-a cerut să dea.
,, Unde, şi când se va naşte
Mesia, cel anunţat din vecii,
Moştenitor, al noii Împărăţii,
Şi dac-acel loc se cunoaşte
Cum a fost scris, în profeţii?
Toţi au răspuns într-un glas:
,, Chiar în cetatea Betleem,
Şi-ngăduinţă acum vă cerem
Fiindc-aşa-i scris, şi a rămas
Precum citim şi cum vedem!"
Irod, prefăcut cu glas dulce
La Magi a zis, de-L vor găsi,
Şi-L vor vedea, cum El va fi
Să-I dea de ştire că se duce
Să se-nchine, spre-a-L cinsti.
Însă în el mocnea rău gând:
Să piardă Pruncul fără veste
Să termine-această poveste,
Şi astfel tronul... asigurând
Să ştie că-n pace domneşte.
Şi Magii, la drum au plecat
Fiind conduşi mereu de Stea
Spre locul unde se-ndrepta...
Spre Betleemul îndepărtat
Unde Regele Prunc se afla.
Şi steaua pe loc s-a ascuns
Ca să înţeleagă că-n cetate,
Acel Prunc, născut în noapte
Este un Prunc, ce va fi uns,
Ca Împărat pentru dreptate.
Şi dup-un timp, ei L-au aflat
Şi daruri scumpe I-au adus,
Şi ca orice om ei s-au supus
Pân-la pământ s-au închinat
Că Steaua astfel i-a condus.
Şi în ţara lor, s-au-napoiat!
Pe la Irod, n-au mai trecut,
Dupa un plan ce l-au făcut,
Vestind că Pruncul Împărat
El într-un staul, S-a născut.
Flavius Laurian Duverna
25 decembrie 2007
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/32122/steaua-si-magii