“Vino Israele, primeşte chezăşia
Că Domnul tău te iartă, te primeşte!”
Nicolas Dinu”


(Is 2:5-22)

Să umblăm în lumina Domnului, veniţi
Casă a lui Israel care vă ştiţi

Căci pe poporul Tău ai părăsit
Căci sunt plini de idolii din răsărit
Ca Filistenii la vrăjitorie sunt dedaţi
Şi cu fii străinilor sunt împreunaţi

Tara lor de aur şi argint e plină
Comorile fără sfirsit si dau sa vină
Tara lor e plină de cai,de puteri oculte
Casele lor fără de numar nu vor sa asculte

Tara lor de idoli peste tot e plină
Inaintea lucrarii mânilor doar se inchină

De aceia cei mici vor fi coborâti, să ştiţi
Si pe cei mari nu-i vor ierta, vor fi smeriti

Intra în stânci şi ascundete-n tărână
De frica Domnului,de strălucire si a Lui mână

Omul va trebuii să-şi plece jos semeaţa lui privire
Ingânfarea lui să se termine, sa aibe smerire
Mândria umană are atunci picat
Numai Domnul in acea zi va fi înălţat

Căci o zi a Domnului ostirilor este
Aşa au scris proriocii,asa vi se vesteşte
Impotriva celui ce se înalţa, sa fie plecat
Impotriva oricarui trufaş şi mândru bărbat

Impotriva tuturor cedrilor ce din Liban sint
Impotriva stejarilor din răsărit pământ

Impotriva tuturor dealurilor falnice ce ar fi
Impotriva tuturor munţilor inalţi ce se vor sti

Impotriva tuturor turnurilor inalte si mărite
Impotriva tuturor zidurilor ce sunt intărite

Impotriva corabilor din Tars ce sunt cu plăcere
Impotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere

Mândria omului va fi smerită,trufia va avea picat
Numai Domnul în ziua aceia fi-va înălţat

Comorile de aur si idolii din răsărit
Toti idolii care sunt vor avea perit

Oamenii în peşterile stâncilor vor intra
In crăpaturile pământului atunci vor sta
De frica Domnului si stralucirea măreţiei Lui
Când se va scula să ingrozească fintele pământului

In ziua aceia oamenii- idolii vor arunca
Cei ce i-au facut din argint si aur spre a se inchina
La şobolani si lilieci avea-vor asvârlit
Multimea de idoli ce sa făurit

In găurile stâncilor de frică omul va intra
In crăpăturile pietrelor de frica el va sta
De frica Domnului,de stralucire-ce dă să-I urmarească
Atunci când se va scula pământrul să îngrozeasacă

Nu vă încredeţi deci în om că-i mare
Nu este decit o nimica, nu e decât suflare