Din noaptea neagră a sufletului meu
Doamne, către Tine strig mereu.
Strig din adânc, îndurerat,
"Oare de ce m-ai lăsat?..."

Străin în lume, părăsit,
În groapa deznădejdii urgisit,
Aicea jos pe nimenea nu am,
De ce nu vii pe rană cu balsam?

Nu m-auzi în clipa când Te chem?...
Vino, toarnă doar un strop de har...
Lumină din Lumină te-ai ivit

Ce rupe lanţuri şi blestem.
Privirea mi-o ridic înspre Calvar
Să văd păcatu-mi ispăşit.