Un brad in varful crestei,solitar, stingher,
Privit de jos si de departe,
Iti pare profilat pe cer'
Ne aplecat in nici o parte.
El strange.n radacina tare
Tot pumnul de pamant din stanca..
Un brad care sfideaza.n zare
Privelistea neclara si adanca.
Un brad in varf,lovit de ploi,
De orice vifor greu si vant,
Neabatut de ape in zbuciumat zavoi,
Acesta e, crestinul pe pamant!
Privit din vale,de acei de jos,
El pare un raslet plin de mister..
Ei nu'nteleg de ce doar in Hristos
E legatura sa si doar spre cer!
Pe un crestin curat il tine
Legat de acest pamant numai numai natura sa
Un petic de pamant in radacine,
Cu sufletul si mintea sa,
E cetateanul altei lumi mai bune,
In ea respira si inea adie
Cand ea ii canta lin in strune,
Onestiuta si sublima melodie
De aceea el sfideaza zarea
Ce se arata tulbure spre seara,
Cu gandul sus straluce departarea
Eaici dar simte ca si zboara!
Pasrand asa o stransa legatura
Cu Creatorul sau, cu insusi Dumnezeu,
El s.a'vatat, vrajmasul nu il fura,
Ca n.a cedat ispitei intinse tot mereu.

Si s.a calit acolo,instrainat de toti,
Desi in jur e furnicar de oameni!
Crestinul spune,,Vrei, deci poti!
Ca ceru.ti da putere fara seaman!''
Ca bradul inspre nori s.o ridica,
Gasind acolo pacea si linistea deplina,
Spre Soarele dreptatii s.o nalta,
Din josnicia lumii, spre tara de lumina!