Ideea homiletică: Cina Domnului

Titlu: Cina Domnului

Text: Luca 22:7-20

Introducere: Obişnuindu-te cu lucrurile ajungi ca să le faci din reflex. Psihologii spun că pentru ca un lucru să devină o obişnuinţă ai nevoie de douăzeci şi una de zile. Aşa este şi în problemele spirituale, ajungem ca mersul la Biserică să fie o obişnuinţă, şi nu mai este privit ca şi un lucru în care trăieşti momente de părtăşie cu Dumnezeu. Vedm dar acest lucru şi în problema cinei Domnlui, o vedem ca şi o obişnuinţă şi nu cu umilinţă asupra faptului că trăim readucerea aminte a lucrării de răscumpărare realizată de Cristos.

I. Bazele cinei Domnului:

- ceea ce realizează Cristos
- jertfirea sa proprie pentru păcatele omenirii
- implicaţiile frângerii pâini şi a prezenţei vinului ne reamintesc de suferinţele lui Cristos
- prezenţa vinului – este emblema sângelui lui Cristos care a curs pentru răscumpărarea sufletuui omenesc

II. Caracteristicile cinei Domnului: 

- este o poruncă divină –„faceţi lucrul acesta spre pomenirea mea"
- este o poruncă obligatorie – Crisos nu porunceşte nimic degeaba

III. Atitudinea în faţa cinei Domnului:

- de smerenie
- să te vezi păcătos, vei observa că un astfel de sacrificu nu ţi se merită oferit ţie
- de recunoştinţă faţă de Cristos „Îl iubim căci El ne-a iubit întâi"
- de dragoste faţă de ceilalţi – „ o nouă poruncă vă dau să vă iubiţi unii pe alţii

Încheiere: Cina Domnului trebuie privită cu reverenţă pentru că şi Cristos a privit lucrarea SA cu o mare seriozitate.