Integritate în căutarea lui Dumnezeu (Iov 9:32-35; 13:20-24; 19:25-27; 23:10-12)
Auzind de situația lui Iov, trei prieteni Elifaz, Bildad si Tofar, au venit să-l „mângăie” (2:11). Situația lui i-a copleșit așa de mult încât „au șezut lângă el șapte zile și șapte nopți, fără să-i spună o vorbă”.
Iov începe să rupă tăcerea și în monologul său el se întreabă de sapte ori: De ce? (cap 3)
Tema centrală a dezbaterii este aflarea motivului pentru care suferea Iov. Cei trei prieteni vreau să interpreteze cazul lui Iov prin prisma lor de-a percepe lucrurile. Încercarea lor este însă zadarnică (2:11). Interpretarea lor aduce critică și aduce mai mult durere decât mângâiere lui Iov, din pricina reproșurilor lor. Răspunsurile lor scoteau în evidență o imagine greșită a lor, cu privire la caracterul lui Dumnezeu și erau mai mult de natura filozofica.
În conversația cu Bildad (cap 8 si 9), care spune că Dumnezeu este drept, Iov acceptă ideea aceasta, dar arată ca el este nevinovat și afirmă ca el nu poate lupta cu Dumnezeu, el ar dori să-și prezinte cazul înaintea lui Dumnezeu, dar este conștient de faptul că are nevoie de un Mijlocitor pentru aceasta, el fiind doar un om.
In cap 19, Iov îi spune lui Bildad, că el crede în Dumnezeu și are credința că va veni un Răscumpărător și este convins că îl va vedea pe Dumnezeu într-o zi.
În conversația cu Tofar (cap 12 si 13), Iov este omul care a trăit în frica de Dumnezeu, el dorește ca Dumnezeu să-l elibereze de suferință și să comunice cu Dumnezeu.
În conversația cu Elifaz (cap 22 si 23), Iov vrea să fie curat, să crească în sfințenie și este conștient că pentru aceasta este nevoie de cuptorul încercărilor.
Sunt niște principii care-l ajuta pe Iov, aflat în suferință, să rămână integru în căutarea lui Dumnezeu.
1. Dumnezeu este diferit de noi oamenii
Iov 9:32: ” Cãci El nu este un om ca mine, ca sã-I pot rãspunde, și sã mergem împreunã la judecatã.”
– are un caracter sfânt, nu poți sta singur înaintea Lui, El are un scop precis cu noi oamenii atunci când îngăduie suferința în viața noastră.
2. Omul are nevoie de un mijlocitor pentru a sta înaintea lui Dumnezeu
Iov 9:33 „Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care sã-si punã mîna peste noi amîndoi.”
– Pentru a ne prezenta înaintea lui Dumnezeu omul are nevoie de un Mijlocitor.
1Timotei 2:5-6: ”Cãci este un singur Dumnezeu, și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însuși, ca preț de rãscumpãrare pentru toți…”
– Mijlocitorul este apărătorul omului înaintea lui Dumnezeu
3. Omul dorește întotdeauna să fie eliberat de suferință
Iov 9:34 „Sã-și tragã însã varga deasupra mea, și sã nu mã mai turbure spaima Lui.”
Iov 13:21: ”Trage-ți mâna de pe mine, și nu mã mai turbura cu groaza Ta.”
– suferința aduce tulburare dar nu necredință și spaimă, ci o dorința de eliberare
4. Oamenii lui Dumnezeu comunică cu Dumnezeu și în suferință.
Iov 13:22 „Apoi cheamã-mã si-ti voi rãspunde; sau lasã-mã sã vorbesc eu, si rãspunde-mi Tu!”
– în comunicarea lui cu Dumnezeu omul iși vede slăbiciunile înaintea lui Dumnezeu
5. Sprijinul omului suferind este Răscumpărătorul lui.
Iov 19:25 „Dar stiu cã Rãscumpãrãtorul meu este viu, și cã se va ridica la urmã pe pãmînt.”
Iov are intrare la Dumnezeu prin Răscumpărătorul care va veni pe pământ. Prin Duhul Sfânt, Iov privește la Mesia – Isus Domnul care va veni.
6. Omul suferind se bazează pe atotștiința și Atotputernicia lui Dumnezeu
Iov 23:10 „Dar El știe ce cale am urmat; și, dacã m`ar încerca, aș ieși curat ca aurul.”
7. Omul suferind este conștient de libertatea lui Dumnezeu de-ai încerca credința Iov 23:10
8. Sfințirea înaintea lui Dumnezeu are un rol important în relația noastră cu Dumnezeu
Iov 23:11-12 „Piciorul meu s`a ținut de pașii Lui; am ținut calea Lui, și nu m`am abãtut dela ea. N`am pãrãsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.”
Noi putem rămâne integrii în vreme de suferință aplicând aceste principii la viața noastră: știind că Dumnezeu este diferit de noi oamenii și noi trebuie să trăim în sfințenie, știind că de sfințenia lui ne putem apropia numai prin Răscumpărătorul nostru Isus Cristos, știind că noi acceptăm suferința ca o încercare a credinței, bazându-ne că Dumnezeu știe ce face și toate lucrurile lucrează spre binele nostru.
„ROM 8:28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.”
Simion Ioanăș